Cartea care îți dă probleme

Am alcătuit acest volum din dorința de a nu se pierde o bună parte dintre problemele create de mine de-a lungul întregii mele activități în slujba matematicii. Este adevărat că unele dintre ele au fost publicate în reviste de specialitate (Gazeta Matematică, Sclipirea Minții, Revista de Matematică din Timișoara, Matematica pentru elevi din Galați ș.a.), sau enciclopedice, precum și în publicații nu neapărat de profil, ba chiar și în unele volume (de exemplu, “Anul cub”, editura Dominus, 1995), dar destul de multe dintre problemele mele originale nu au fost publicate niciodată (din lipsa mea de timp, ba poate și dintr-o indolență a mea!) și cu siguranță foi-le pe care le-am așternut, lizibile sau nu, cu explicații și/sau demonstrații suficiente sau nu, s-ar fi pierdut, așa cum se pierd multe lucruri legate de munca noastră de-a lungul unei vieți de om.

Parafrazând una din spusele matematicianului James J. Sylvester, poate ar fi util să precizez și eu că, de-a lungul timpului, cea mai bună muzică pe care am ascultat-o a fost cea a rațiunii. Toată viața m-am preocupat să găsesc căi și soluții, pe de o parte teoretice, iar pe de altă parte, după ce am învățat și contribuit ca pionier la școala informaticii, să trec la cele practice, pentru a rezolva problemele cu care m-am confruntat. Iar ghidul și instrumentul principal, care m-a ajutat în tot ceea ce a însemnat succces adevărat a fost matematica, adică știința, dar mai ales limba cu care cred (și eu, nu numai Galileo Galilei!), că a fost construit universul.

Poate unii ar putea fi surprinși și să li se pară că m-am aplecat și/sau am creat un număr destul de mare de probleme originale (pesemne mai mare ca de obicei!) pe care le-am propus (sau m-am gândit să le propun) spre rezolvare și altora, în special elevilor, dar și tuturor celor pasionați de matematică. Cândva am fost un mare rezolvitor de probleme. În perioada școlară am fost aproape mereu evidențiat în paginile Gazetei Matematice, iar pasiunea de rezolvitor nu am abandonat-o niciodată. Mereu mi-a fost drag să rezolv probleme, am tresărit de fiecare dată când, întâmplător sau nu, mi-au apărut în cale astfel de provocări.

De la înălțimea pasiunii mele pentru rezolvarea pro-blemelor de matematică nu a fost deloc departe drumul spre creație. Așa am ajuns să devin creator de probleme, la fel de fervent ca și rezolvitorul care am fost.

Iată că această pasiune a mea, acest efort al meu în a-ceastă direcție, mi-a pus astăzi în brațe o bogată colecție de astfel de odoruri creative.

Las la latitudinea cititorilor acestei cărți, a rezolvitorilor și a tuturor celor pasionați de matematică să evalueze munca mea, dacă le este utilă sau nu, dacă le-a oferit satis-facția (pe care eu am sperat-o) sau nu, și închei aici cu o concluzie pe care eu personal o apreciez ca fiind “matematic” de exactă, a matematicianului și filosofului olandez L. E. J.  Brouwer: “Matematica este nici mai mult, nici mai puţin, decât partea exactă a gândirii noastre”.